PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI PRĂJENI
I.1. Localizare
Teritoriul comunei Prăjeni este situat în nordul Moldovei, în județul Botoșani, la limita cu județul Iași, aflându-se la o distanță de 45 km de reședința de județ.
Accesul în comună se face prin drumul județean DJ 282B care străbate satele Câmpeni și Prăjeni.
În actuala organizare administrativ-teritorială, comuna Prăjeni este alcătuită din patru sate:
Prăjeni, sat reședință de comună (1152 locuitori);
Câmpeni (646 locuitori);
Lupăria (784 locuitori);
Miletin (628 locuitori);
Comuna Prăjeni se învecinează cu următoarele teritorii:
la nord cu teritoriul orasului Flămânzi;
la est cu comuna Plugari din județul Iași;
la sud cu comuna Plugari din județul Iași;
la vest cu comunele Frumușica si Deleni din județul Iași.
I.2. Cadrul natural și calitatea factorilor de mediu
I.2.1 Cadrul natural
Comuna este așezată din punct de vedere geografic, în partea de sud-vest a Câmpiei Moldovei, subunitatea Câmpiei Jijia-Bahlui, fiind dezvoltată în principal pe terasele de pe stânga râului Bahlui, dar și în șesul acestuia. Principalele forme de relief care se diferențiază în zona studiată, sunt șesul și terasele Bahluiului, versanții deluviali care le mărginesc și glacisurile de la contactul șesului cu versanții.
Altitudinea maximă a reliefului în zonă este de 90 m, iar cea minimă este de 48 m, în șesul Bahluiului, valori ce dau o energie de relief de 70 m, ceea ce înseamnă o fragmentare în adâncime relativ accentuată.
I.2.2 Rețeaua hidrografică
Față de rețeaua hidrografică teritoriul comunei Prăjeni este raportat la Râul Miletin, afluent al Jijiei. Principalii afluenți ai Râului Miletin, de pe raza comunei Prăjeni, sunt pârâurile Scânteia, Valea Rea, Robu și La Moara de Vânt.
În Comuna există două iazuri situate în extravilanul satului Lupăria, denumite Modruz I și Modruz II.
I.2.3. Clima și calitatea aerului
Comuna Prăjeni este situată în zona temperată cu un pronunțat caracter moderat continental de nuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și ierni geroase cu viscole.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9 și 10 grade C, cu un maxim mediu în luna iulie cuprins între 20 – 21 grade C și un minim mediu în ianuarie între -3 și -4 grade C. Aceste valori dau o amplitudine anuală de 24- 25 grade, ceea ce denotă un continentalism accentuat.
Precipitațiile medii anuale sunt relativ reduse, cuprinse între 450 – 500 mm/mp în medie pe an, regimul ploilor caracterizându-se prin neuniformitate, cu cantități mai mari în iunie (70-75mm/mp în medie) și mai mici iarna și la începutul primăverii (25-30 mm/mp în medie). Vara cad ploi sub formă de averse torențiale, care au consecințe negative asupra terenurilor, intensificând eroziunile.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord – vest și sud, sud – est cu o frecvență medie de peste 20%, direcția dominantă fiind nord-vest.
Apele subterane sunt cantonate în baza depozitelor cuartenare din șes și terase, fiind întâlnite la adâncimi ce variază de la 2 m la 30 m.
Apele subterane din baza șesului cu debite mai mari constituind sursa de alimentare pentru unități economice prin puțuri forate.
Solurile caracteristice din teritoriul sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate și de pantă și soluri aluviale.
I.2.4. Vegetația
Pe solurile din teritoriul comunei Prăjeni se dezvoltă o vegetație reprezentată prin pajiști de silvo – stepă, iar în câmpia colinară se întâlnesc pajiști stepizate.
În concluzie, teritoriul comunei Prajeni dispune de un cadru natural variat și relativ bine valorificat din punctul de vedere al așezărilor omenești și al agriculturii, în special în zona interfluviilor și versanților ușor înclinați, cu soluri cernoziomice, fără degradări și fără exces de umiditate. Există și elemente ale cadrului natural mai puțin favorabile, versanții cu înclinări mari și cu soluri degradate, ape subterane nepotabile, fenomene de eroziune și alunecări active, zone cu sărături.
I.2.5. Resurse
Resursele pe care se bazează potențialul economic al comunei Prăjeni sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, pășuni, fânete, produse animaliere și vegetale).
Cu o vegetație specifică zonei de stepă, comuna se caracterizează prin pășuni întinse și terenuri cultivate, în mare parte, cu grâu, porumb și floarea soarelui.
Specificul comunei este agricol datorită suprafețelor de terenuri agricole și a calității acestora, având o fertilitate ridicată. Majoritatea locuitorilor comunei se ocupă de cultivarea plantelor și creșterea animalelor în propriile gospodării.
I.3. Repere istorice
Istoria judetului Botoșani incepe din vremuri îndepartate. Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului confirmă faptul ca în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic. Foarte multe asezari din județ sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV-XVI. Comuna Prăjeni a fost înființată în anul 1956, însă date despre satele componente figurează înscrise încă din anul 1626, în acest an s-a întemeiat satul Lătăi, care din anul 1960 s-a numit Câmpeni. Satul Prăjeni a luat ființă între anii 1800 – 1810 și este situat pe fosta moșie a lui Dimitrie Sturza. Denumirea de PRĂJENI provine de la numele paznicului de la standoarele boerești și anume Prăjanu Gheorghe, el fiind si bun măsurător al pământului cu prăjina. Satul Miletin și-a luat numele după râul Miletin care străbate comuna. Dintre numeroasele sate care erau situate pe malurile râului Miletin au mai rămas doar 4: Prăjeni, Câmpeni, Lupăria și Miletin, sate care din 1956 sunt componente ale comunei Prăjeni.